vineri, 29 martie 2013

Misiune indeplinita!

Am promis că revin cu pozici şi detalii despre premiile şi concursul pe care l-am organizat pe forumul Breslo, aşa că iată-mă! Una peste alta, concursul a decurs bine şi frumos, am pus lumea pe gânduri şi au ieşit multe bijuterii frumoase rău! Am reuşit de am strâns câţiva sponsori, am cunoscut virtual câteva fete minunate şi a fost şi pentru mine o evoluţie. Că asta temă am ales-o: evoluţia. Greut la prima vedere, mai ales că am lăsat la interpretarea fiecăreia, nu că cine ştie ce exerciţiu de mare muză ce m-am simţit, cât mai mult din curiozitate. Am vrut să văd ce vede fiecare în cuvântul ăsta şi am avut parte de ceva surprize uimitoare. Le puteţi vedea pe toate aici, cu tot cu câştigătoare, sponsori, premii, etc. Deci per total, un succes. Aş fi vrut să pot interacţiona mai bine cu fetele, dar socializarea virtuală nu e unul din punctele mele forte. Îmi place să cred că mă descurc mai bine în viaţa reală sau cel puţin aşa sper. Fetele au fost bune cu mine şi m-au lăudat deci o să rămân la asta.:)
Unul din premiile pe care le-am oferit vi l-am prezentat (cu tot cu aventurile lui) în postarea anterioara. Biloasele le-am dat celei mai populare creaţii, adică cea care a strâns cele mai multe voturi. Am mai dat un premiu pentru locul 1, şi anume setul de mai jos:


Adică o brăţară şi un colier cu fundiţe drăgălaşe, cu cristal Swarovski, mărgele Toho şi mărgele din sticlă Cehia. Că tot veni vorba de mărgelele astea din sticlă Cehia de care tot vă zic, am dat aseară din greşeală peste concursul organizat de firma producătoare, Preciosa Ornela, în care ei oferă în fiecare lună 1kg de mărgele (care sunt suuuuper jmecheroase) unui număr de 4 bloggeri (pasionaţi de margelit, desigur). Oricine cu blog de profil se poate înscrie aici. Nu vă zic cum ar fi să primesc 1 kil de mărgele! 1 KILOGRAM! Probabil aş face supradoză... Pentru necunoscători, mărgele mai bune de genul celor pe care le folosesc eu se vând la pungulte de 10 g până la 20 g. Nu ieftin. :| Aşa că ţineţi-mi pumnii! 

Moving on, al treilea premiu pe care l-am oferit a fost cel pentru debut. Adică cineva care până la concursul ăsta nu mai participase pe Brelo la concursuri. Aşa că de felicitare şi încurajare am oferit acest Triunghi AmoRoz:


E cusut în întregime pe fetru cu mărgele Toho şi agăţat pe un şnur faux-suede.

Cu asta închei momentan şi capitolul "Mărgele Etcetera - extraordinara mea aventură în organizarea concursurilor". Zic momentan că cine ştie?, poate vor mai fi şi altele. A fost interesant, înspăimântător la început, distractiv şi multă multă multă muncă la sfârşit. Le-am făcut cu drag pe toate şi a fost o onoare şi ce să mai, până la urmă chiar mi-a plăcut!

Mai am multe de postat până să ajung la zi, ceea ce înseamnă că ori margelesc de zor ori blogul ăsta e updatat cam rar. Sigur a doua. Data viitoare vă arăt un colier mai altfel, dar care e probabil începutul unei faze sau doar o excepţie. Rămâne de văzut. Oricum, pagina de Facebook e la zi şi acolo puteţi vedea cam tot ce am făcut până acum. Bune şi rele, dar ale mele! Rime nu făcusem azi. :)

That's all, folks! Pentru azi. I'll be back, gen. :)

joi, 21 martie 2013

No excuses!

Sau de ce îmi mai ţin blogul dacă îl neglijez aşa?!...Nu că ar fi prima dată. Măcar o scuză mică merge? Real life, anyone?! 
Pe serioasele, nu ştiu ce se întâmplă de nu prea mai postez, probabil un blocaj literar. Că ştim cu toţii ce talent zace ascuns sub tastele Mărgele Etcetera, asta nu intră în discuţie. Chiar am aflat de curând că de fapt etc = end of thinking capacity (de fapt ştiu că înseamnă altceva, era o glumă :) ). Aşa că probabil asta e. Am deschis de atâtea ori o pagină de postare nouă, doar ca s-o închid la loc. Mă întreb cum reuşesc blogerrii ăia maaari de tot şi foarte populari (tocmai de-aia) să facă asta zilnic. Nu că n-aş avea nimic de spus, dar blogul ăsta nu se vrea jurnalul meu public decât în ceea ce priveşte margelitul. Şi până la urmă care ar fi utilitatea blogului în cazul ăsta: dacă vrei doar un loc să-ţi expui pozele există Facebook, Pinterest şi încă vreo câteva zeci (mai populare); dacă vrei să-ţi vinzi chestiile, sunt iarăşi câteva zeci de platforme numai în România dedicate comerţului cu produse handmade. Aşa că ce rămâne? Un loc în care să-ţi verşi poveştile în speranţa că le citeşte cineva. Şi fără feedback, nici asta nu valoareaza prea mult. Şi sunt foarte puţine persoane care fac asta. Majoritatea trec pe-aici după o căutare rapidă pe Google. Ceea ce e ok, dar şi mai ok ar fi şi să se întoarcă pentru că le place ce-au găsit. 
Şi iată că mi-am găsit problema. Şi cum pentru orice problemă există o rezolvare, în cazul ăsta am chiar două: ori merg mai departe şi schimb ceva, ori închid prăvălia şi mă concentrez pe altele. Deşi nu prea îmi stă în caracter să renunţ. Toate au un sfârşit, desigur, dar blogul ăsta nu vreau să sfârşească părăsit cu anii şi nici nu e momentul să îl închid definitiv. Probabil îi voi da încetul cu încetul şi o altă direcţie. Mi-a comentat cineva la o postare recent că ar aprecia un tutorial. Şi mă gândesc serios la asta de ceva vreme. Sunt mii de tutoriale pe net, mii şi mii. Din păcate, nu toată lumea ştie rusă sau engleză, şi chiar ar fi de ajutor pentru multe fete (că în general ele se joacă cu mărgele) să afle câteva tehnici, măcar aşa de amuzament. Aşa că probabil o să încerc şi asta într-un moment mai liniştit şi mai liber al vieţii mele.
Şi până la urmă despre ce era vorba? Despre multe şi nimic de fapt, şi în principal despre mărgeluţe, multe multe mărgeluţe! Şi cum totul e mai mişto cu poze, vă arăt la ce-am mai lucrat în ultimele săptămâni, poate chiar o lună:

Primul este Azteca, are deja vreo lună şi ceva, o participare la un concurs pe formul Breslo (un onorabil loc 5) şi o stăpână:


Mai are multe agate colorate (piatra mare din centru şi cele două pătrate mov), nişte regalit (celelalte două pătrate verzi), sidef verde, mărgeluţe Toho aurii şi mov şi nişte piele întoarsă. Lanţul cu care se prinde acum e făcut cu nişte perlute de sticlă aurii în locul celor plate. Am avut surpriza neplăcută să iau perlele astea ovale (nu mai ştiu de unde) crezând că sunt de calitate blah blah blah. Clienta mi l-a dat înapoi pentru că între timp (fără să fie purtat) se luase culoarea de pe perlele de "sticlă". Aşa îi zice la plastic mai nou. Sticlă. Jenant, nu mi s-a mai întâmplat, dar şi clienta a fost înţelegătoare şi, mai mult, acum vrea brăţara şi cercei. Not bad...

Şi al doilea este provocarea lansată de mine către mine: bile de lemn îmbrăcate în mărgele. După zeeeeci de tutoriale şi vreo 5 încercări, mi-a ieşit. Prima bilă. Şi o venă pe frunte.



Ideea e suuuper simplă: ia fato nişte mărgele de 2mm şi îmbracă o mărgică de lemn! Betooon. Suuuper simplu! Mi-a luat n ore să îl fac. Nu ştiu, n-am contorizat, n-a mai contat. L-am făcut şi gata. Mărgelele folosite sunt Toho şi verdele ăla e şi mai minunat în realitate. Îmi vine să-mi cumpăr vre-un kil! Deşi probabil ar costa cât salariul meu pe o lună. Deci nu.
Pe lângă mărgeluţele de lemn şi Toho, am mai pus nişte semipreţioase cumpărate la grămadă şi majoritatea nu ştiu sigur ce-ar fi. Cred că am nişte carneol (protocaliu-rosu) şi jad galben. Cele albe sunt sigur semipreţioase, dar preferă anonimatul momentan. L.E.: piatra alba e howlit.  
Setul este unul din premiile oferite de subsemnata în cadrul concursului organizat de mine :D pe formul Breslo. Evoluţia din noi, cică. Mda... Chiar astăzi este ultima zi de înscrieri şi sincer fetele astea s-au descurcat admirabil. Sunt câteva înscrieri de...n-am cuvinte. Mintea umană e un lucru cu adevărat minunat!

Cred că e cazul să îi pun punct aici. În următoarea postare o să vă arăt şi celelalte două premii şi vă spun cum am reuşit să duc la capăt concursul. Eu sper că cu bine.

Hai, să fie primavarăăă!!!